Restaurant Il Giardino Segreto se bucura de diversitate culinara, fiind locul unde puteti savura preparate cu specific italian, mediteranean, international si napoletan.


Bucataria italiana

bucatarie italiana

Bucataria italiana are radacini din secolul al IV-lea i.Hr. si s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, trecand prin schimbari sociale si politice.

Preparate din bucataria italiana, in sine, au influente grele, inclusiv etrusc, greaca veche, roman antic, bizantin, si evreic.

Modificari semnificative au avut loc odata cu introducerea de elemente, precum: cartofi, rosii, ardei si porumb, iar acum este renumita pentru diversitatea sa regionala, fiind una dintre cele mai populare din lume, cu influente din strainatate.

Bucataria italiana este caracterizata prin simplitate extrema, cu multe feluri de mancare care au doar de la patru la opt ingrediente.

Bucatarii italieni se bazeaza, in principal, pe calitatea ingredientelor, mai degraba decat pe pregatirea elaborata a felurilor de mancare. Multe feluri de mancare care au fost odata regionale au proliferat cu variatii in intreaga tara.

Branza si vinul sunt o parte importanta a bucatariei, cu mai multe variante, iar cafeaua, in special espresso, a devenit importanta in bucataria italiana.

Bucataria internationala

bucatarie internationala

O bucatarie internationala este o bucatarie care este practicata in intreaga lume.

O bucatarie este un stil caracteristic al practicilor si traditiilor de gatit, de multe ori asociate cu o anumita regiune, tara sau cultura.

Pentru a putea face parte din bucataria internationala, un preparat din bucataria locala, regionala sau nationala trebuie sa fie raspandit in intreaga lume si sa fie servit la restaurante din intreaga lume.

Au existat imbunatatiri semnificative pe parcursul secolului trecut, in conservarea alimentelor, depozitare, transport si productie, iar astazi multe tari, orase si regiuni au acces la bucatarii traditionale si multe alte bucatarii la nivel mondial.

Bucataria internationala este cea mai diversificata dintre bucatariile existente, cuprinzand preparate, ingrediente si stiluri de gatit din intreaga lume.

Bucataria mediteraneana

bucatarie mediteraneana

Bucataria mediteraneana provine din culturile adiacente de la Marea Mediterana.

Desi aceasta regiune se intinde pe o mare varietate de culturi, legaturile istorice din regiune au facut sa existe multe elemente comune in produsele alimentare.

Mancarea este alcatuita, in principal, din fructe si legume, cu un accent pe carne de pasare si fructe de mare, cereale, fasole si paste.

Uleiul de masline este cea mai raspandita grasime sau ulei folosit la prepararea de salate, marinate, legume, carne de pasare si fructe de mare.

Vinete, anghinare, dovlecei, rosii, legume, ceapa, ciuperci, bame, castraveti si o varietate de verdeturi sunt servite proaspete, coapte, prajite, sote, la gratar si piure.

Iaurtul si branza sunt, de asemenea, componente majore ale bucatariei mediteraneene. Zonele de coasta folosesc fructe de mare, iar plantele medicinale sunt folosite din abundenta.

Variatatile bucatariei mediteraneene s-au dezvoltat de-a lungul mileniilor, cu modificari regionale notabile. Acest lucru se intampla odata cu introducerea de alimente noi in secolul al XVI-lea.

Bucataria napoletana

bucatarie napoletana

Stravechile radacini istorice ale bucatariei napoletane ne poarta inapoi in timp pana in cultura greco-romana, ea imbogatindu-se apoi de-a lungul secolelor, pe masura ce orasul de la poalele Vezuviului si regiunea invecinata a intrat in contact cu diferitele culturi introduse de puterile care au stapanit pe rand zona.

De o importanta covarsitoare s-a dovedit fantezia creatoare a napoletanilor, care au stiut sa dea o tusa proprie retetelor culinare, ceea ce a dus la crearea culturii culinare napoletane de astazi.

Fiind de-a lungul timpului capitala regatului cu acelasi nume, Napoli a sintetizat si mare parte din traditiile culinare ale intregii regiuni Campania, atingand un echilibru perfect intre mancarurile ce au la baza roadele pamantului (paste, verdeturi, salate) si cele infiripate din fructele marii (peste, crustacee, moluste).

Ca urmare a diferitelor dominatii straine, in special franceza si spaniola, s-a ajuns la o delimitare intre bucataria aritocratica si cea populara.

Cea dintai, caracterizata prin feluri de mancare mai elaborate, de inspiratie internationala, precum timballi sau il sartu di riso, sunt mai satioase, fiind preparate cu ingrediente bogate. In schimb, bucataria din popor are o legatura mult mai stransa cu roadele pamantului (cereale, legume, verdeturi), exemplul cel mai elocvent fiind pasta e fagioli.